TOATE ZECE SAU NICIUNA

Mai știi Cele 10 Porunci? Iată-le, așa cum sunt în Biblie:

1. Să nu ai alți dumnezei afară de Mine. 

2. Să nu-ți faci idoli (orice lucru, fizice sau închipuite) și să nu te închini lor. 

3. Să nu iei Numele Domnului Dumnezeului tău în deșert. 

4. Adu-ți aminte de ziua odihnei, ca să o sfințești. 

5. Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta. 

6. Să nu ucizi. 

7. Să nu fii desfrânat. 

8. Să nu furi. 

9. Să nu minți. 

10. Să nu poftești vreun lucru, care este al aproapelui tău. (cf. Exod 20:2-17) 

Ce spui, ai respectat toate aceste porunci întreaga ta viață? Poate spui că le-ai respectat, că nu ai omorât pe nimeni, dar dacă ești sincer cu tine și cu Dumnezeu, vei recunoaște că sunt porunci pe care nu le-ai împlinit. De altfel, nu ai fi singurul în această situație, căci Biblia spune că „nu este niciunul care să facă binele, nici unul măcar” (Ps. 14:2-3). 

Și chiar dacă ai putea spune că ai respectat perfect 9 din Cele 10 Porunci întreaga ta viață, Iacov 2:10 spune: „cine păzește toată Legea (Poruncile) dar greșește într-o singură Poruncă, se face vinovat de toate”. Altfel spus, este suficient să încalci o singură lege și ești un infractor din punct de vedere spiritual, înaintea lui Dumnezeu. De altfel, acesta este și un principiu al justiției – este suficient să încalci o singură lege pentru a fi un infractor. 

Biblia mai afirmă că „blestemat este oricine nu stăruiește în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă” (Gal. 3:10). Cu alte cuvinte, ori ești perfect în împlinirea tuturor Poruncilor toată viața ta, din primul minut al vieții și până când îți dai ultima suflare, ori, începând de la prima încălcare a unei singure porunci, devii blestemat din cauza păcatului și meriți pedeapsa veșnică. 

Unii oameni cred, dar în mod greșit, că păcatele lor sunt uitate cu trecerea timpului și că faptele bune, părerea de rău și dorința de a nu mai păcătui, toate acestea îi vor salva de la Iad în Ziua Judecății. Biblia spune totuși că „oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata” (Evrei 9:27), când „vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit” (Matei 12:36). Atunci fiecare om, chiar și tu, va fi judecat pentru gândurile, atitudinile, vorbele și faptele lui, iar standardul judecății va fi tocmai Biblia. 

CÂTEVA EXPLICAȚII NECESARE 

Hai să reluăm câteva dintre Porunci. Dacă ai spus măcar o minciună (Porunca a 9-a), atunci, conform standardului lui Dumnezeu, ești un mincinos. Poți să nu fii de acord cu asta, dar câte crime fac dintr-un om un criminal? Una singură, evident. La fel este în cazul minciunii. Poți să pretinzi tu că minciuna nu este un păcat grav, dar Dumnezeu spune în Biblie că „toți mincinoșii vor avea partea lor în iazul de foc” (Apoc. 21:8). Mai mult, nu există minciuni bune și minciuni rele, ori minciuni albe sau negre. 

Dacă ai furat măcar un obiect vreodată în viață (Porunca a 8-a), Biblia spune că ești un hoț... și „nici hoții... nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu” (1 Cor. 6:10). Ai făcut vreodată adulter sau curvie? (Porunca a 7-a)? Iisus Hristos a spus: „oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a și comis adulter cu ea în inima lui” (Matei 5:28). În 1 Cor. 6:9-10 scrie că „niciun curvar... nu va moșteni Împărăția lui Dumnezeu”. Diferit de felul în care oamenii judecă lucrurile, nu-i așa? Așadar, Dumnezeu vede și va judeca atât faptele, cât și gândurile tale. 

Probabil că ți-ai spus că, dacă ar merita cineva Iadul, ucigașii ar fi aceia (Porunca a 6-a). Dar iată cum definește Biblia crima: „oricine se mânie pe aproapele său” (Matei 12:36) și „oricine îl urăște pe aproapele său este un ucigaș și niciun ucigaș nu are viața veșnică” (1 Ioan 3:15). Ești uimit, nu-i așa? Mai mult, Iisus Hristos a spus că oricine îl va disprețui pe alt om spunându-i „prostule” sau „nebunule”, „va cădea sub pedeapsa focului gheenei” (Matei 5:22). Câte astfel de crime ai făcut? Dumnezeu va judeca nu doar faptele și gândurile, ci și vorbele și atitudinile tale. 

Tot astfel, Biblia spune că idolatria de orice fel nu va scăpa nepedepsită (ea poate lua forma iubirii de bani, a închinării la idoli sau icoane, a punerii pasiunilor tale mai presus de Dumnezeu etc.), că neascultarea de părinți este la fel de gravă ca vrăjitoria, că folosirea Numelui Domnului în deșert (de ex. înjurând) vor fi pedepsite cu Iadul veșnic. La fel este și cu lăcomia, invidia, eșecul în a-L pune pe Dumnezeu pe primul loc în viață și multe alte păcate precum avortul, beția, bârfa, nedreptatea etc. Mai poți spune că ești nevinovat? Înțelegi că ai o inimă bolnavă de păcat? 

Am văzut deja că, în ce privește păcatele tale, ți-ar fi greu să pretinzi că n-ai încălcat Cele 10 Porunci. De altfel, conștiința ta îți spune chiar acum că ești vinovat înaintea lui Dumnezeu, fiindcă ori de câte ori ai păcătuit, ea te-a mustrat. Biblia spune că, în Ziua Judecății, conștiința ta va depune mărturie împotriva ta. 

Dar oare faptele bune, mărturisirea păcatelor sau spovedania, părerea de rău, promisiunea că nu mai păcătuiești nu contează? Oare nu este Dumnezeu iubitor și iertător?

EXISTĂ SCĂPARE?

În dragostea Lui nemărginită față de oameni, Dumnezeu S-a întrupat pe Pământ în Persoana lui Iisus Hristos, Fiul Său. Iisus Hristos a trăit o viață fără păcat și a murit pe cruce pentru a plăti pedeapsa pe care noi ar trebui să o plătim pentru păcatele noastre. El a luat locul celui păcătos, pedeapsa pe care păcătosul trebuia să o suporte pe drept fiind aplicată lui Hristos, care fusese complet nevinovat de păcat. Apoi Isus a înviat din mormânt, învingând moartea! Biblia ne spune că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică” (Ioan 3:16). 

Ce ar trebui să faci pentru a avea viața veșnică și a nu fi judecat de Dumnezeu, sfârșind în Iad? În primul rând să conștientizezi că mântuirea este o favoare, un dar de la Dumnezeu, nu ceva meritat de tine: „Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni” (Efes. 2:8-9). Dacă noi ne-am putea obține mântuirea prin fapte bune, părere de rău etc., ar fi fost inutilă suferința și moartea lui Hristos: „căci dacă neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos” (Gal. 2:21). 

De aceea, ce ți se cere este să crezi în ceea ce Hristos a făcut pe cruce. Apoi Biblia mai spune: „Pocăiți-vă și întoarceți-vă la Dumnezeu, ca să vi se șteargă păcatele” (F.A. 3:19), adică să îți pară atât de rău de păcatele tale încât să te scârbești de ele și să le abandonezi. Dacă te pocăiești (îți mărturisești păcatele și te lași de ele) și dacă îți pui încrederea doar în jertfa lui Iisus Hristos pentru mântuire, nu vei mai merge în Iad, căci El a plătit definitiv pentru tine pe cruce. 

Nu-ți spune în sinea ta, „bine, o să mă mai gândesc la asta”, în loc să răspunzi chiar acum acestei chemări. Biblia spune: „Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile!” (Evrei 4:7). Ar fi o ofensă ca, în sala de judecată, să îi spui celui ce vrea să plătească amenda ta uriașă: „Stai puțin, vreau să mă gândesc dacă merită”. 

Dacă te-ai hotărât să te pocăiești și să crezi în Iisus Hristos ca Mântuitor al tău, fii zi de zi recunoscător Lui și onorează-L citind zilnic Biblia, rugându-te Lui, împlinind poruncile Lui din Biblie și trăind o viață sfântă. Și caută o biserică unde este predicat adevărul Bibliei.

Aceasta este o publicație a Asociației MAGNA GRATIA. Toate drepturile rezervate.